Actualizat: martie 26, 2024
Scleroterapia a fost folosită pentru prima dată pentru tratarea hemoroizilor de către Blanchorde în anul 1928.
Procedura implică injectarea unei soluții sclerozante în țesutul submucos de la baza hemoroizilor interni pentru a crea o reacție inflamatorie. Acest lucru duce la fibroza și contracția pernei anale submucoase, ameliorând astfel blocajul plexului venos. În cele din urmă, pernuța se fixează în poziția sa anatomică normală, evitând prolapsul și reducând dimensiunea acesteia, pentru a limita viitoarele traumatisme ale mucoasei.
S-a încercat folosirea mai multor agenți cicatrizanți, inclusiv fenolul, chinina în uree, moruatul de sodiu și tetradecilul de sodiu.
Scleroterapia este indicată în cazul hemoroizilor interni de gradul I și II, dar și în cazul hemoroizilor care sângerează.
Prețul acestei intervenții este cuprins între 500 și 900 lei per ședință, în funcție de gravitatea simptomelor și de clinica la care se efectuează.
Înaintea efectuării procedurii, este necesară eliminarea materiilor fecale și, în caz contrar, utilizarea unei clisme. Procedura presupune injectarea unei soluții sclerozante în interiorul hemoroidului, pentru a provoca fibroza și hemostaza, urmărindu-se eliminarea țesutului hemoroidal.
În unele cazuri, scleroterapia nu poate fi efectuată, precum hemoroizii externi și cei trombozați, fistulele și fisurile anale. Rar, dar posibil, scleroterapia poate fi însoțită de complicații precum durere, sângerare, stenoză sau retenție urinară, iar recurența simptomelor în urma acesteia este de aproximativ 70%.
Scleroterapia este o procedură non-invazivă utilizată pentru tratarea hemoroizilor, presupunând injectarea acestora cu o soluție chimică, precum ALTA (sulfat de aluminiu și potasiu și acid tanic) sau fenol în ulei de migdale. Procesul determină întreruperea fluxului sangvin, fibroza și eliminarea țesutului hemoroidal, dar și retragerea și fixarea acestuia.
Selecția pacienților este o componentă esențială pentru efectuarea unei scleroterapii eficiente în cazul hemoroizilor interni simptomatici care sângerează. Această procedură are cel mai mare succes în cazul hemoroizilor interni de gradul I și al hemoroizilor mici de gradul II.
Indicațiile scleroterapiei cuprind hemoroizi de gradul I și II.
Eficacitatea scleroterapiei a fost studiată de-a lungul timpului, dovedindu-se relativ mare în cazul hemoroizilor de gradul I și II. Scleroterapia a vindecat complet sângerarea la 69% dintre pacienți, iar prolapsul de gradul II doar la 35% dintre pacienți, conform unui studiu realizat în anul 2007 de către Cocorullo et al., „Managementul non-chirurgical al bolii hemoroidale”
Prețul scleroterapiei este diferit în funcție de clinica aleasă, variind între 500 și 900 lei per ședință.
Prețul scleroterapiei în funcție de clinici și orașe, este:
Pregătirea preoperatorie necesită o mișcare intestinală sau efectuarea unei clisme, evitându-se astfel trecerea scaunelor tari după injectare.
Scleroterapia presupune injectarea unei soluții chimice cu ajutorul unui ac și a unei seringi în jurul zonei submucoase în care este localizat hemoroidul. Prin această procedură se urmărește fibroza și reacția inflamatorie care comprimă vasele sangvine care alimentează hemoroidul, producând hemostază și micșorând astfel țesutul hemoroidal.
Limitările și contraindicațiile scleroterapiei sunt numeroase și se referă la alergia la sclerozant, sarcina, tromboza venoasă acută și boala arterială severă.
Alte limitări și contraindicații ale scleroterapiei includ:
Complicațiile scleroterapiei sunt rare, injectarea fiind o metodă sigură și simplă. Acestea apar, de obicei, din cauza poziționării greșite a injecției sclerozante. Disconfortul, sângerarea, durerea, ulcerația mucoasei, tenesmele, disuria și impotența apar des după efectuarea acestei proceduri.
Astfel, complicațiile scleroterapiei sunt:
Recurența simptomatică este de obicei de 70%, conform unui studiu efectuat de G. Santos et al. în cadrul Departamentului Universitar de Chirurgie și Școlii de Medicină din Londra, denumit „Rezultatele pe termen lung ale scleroterapiei cu injecție de fenol în doze mari, într-o singură ședință, pentru hemoroizi”, care arăta că 20-30% dintre pacienții tratați cu scleroterapie rămân asimptomatici și după 4 ani.
Alternativele scleroterapiei sunt hemoroidectomia, prin care este eliminat țesutul hemoroidal, aceasta fiind o metodă invazivă, dar și ligaturarea cu benzi elastice, prin care se leagă hemoroidul cu intenția de a-i opri alimentarea cu sânge, aceasta fiind o metodă non-invazivă. Acestea pot fi folosite dacă scleroterapia este contraindicată sau simptomele hemoroizilor nu au fost complet tratate.
Comparând rezultatele obținute după scleroterapie cu cele obținute după hemoroidectomie, se observă faptul că hemoroidectomia este net superioară. Rata de succes a scleroterapiei este de 53%, pe când cea a hemoroidectomiei este de 80%, iar satisfacția grupului tratat prin scleroterapie a fost de 70%, comparativ cu 88%, în grupul tratat prin hemoroidectomie.
Studiul comparativ a fost realizat de T. Yano et al. în cadrul Institutului Colo-proctologic al Spitalului Matsuda din Japonia și poartă denumirea de „Un studiu prospectiv care compară noua scleroterapie și hemoroidectomia din punct de vedere al rezultatelor terapeutice la 4 ani de la tratament”.
Ligaturarea cu benzi elastice are rezultate mai bune decât scleroterapia în ceea ce privește controlul simptomelor bolii hemoroidale, în special prolapsul și sângerarea, deși durerea post-procedurală este o complicație frecventă. Recurența este similară în cazul ambelor proceduri.
O meta-analiză denumită „Proceduri de cabinet în managementul bolii hemoroidale: Ligatura cu bandă elastică versus scleroterapie”, efectuată de Paulo Salgueiro et al. în cadrul Departamentului de Gastroenterologie al Spitalului Universitar din Porto, Portugalia, a indicat următoarele deosebiri:
-Controlul prolapsului și al sângerării – 93.1% în cazul ligaturării versus 66.4% în cazul scleroterapiei;
-Satisfacția pacienților – 77.8% în cazul ligaturării versus 46.7% în cazul scleroterapiei;
-Durerea post-procedurală – 24% în cazul ligaturării versus 14% în cazul scleroterapiei.