Colonoscopia: Indicatii, Pret, Contraindicatii

Colonoscopia este o procedură de diagnosticare și investigare a simptomelor legate de colon și de depistare a polipilor, a cancerului colorectal și a hemoroizilor. Aceasta are ca scop examinarea rectului, a colonului (colonul sigmoid, descendent, transvers, ascendent și cecum) și a părții distale a intestinului subțire, ileonul terminal.

Colonoscopia este utilizată ca metodă de screening, diagnostic și tratament pentru afecțiunile tractului gastrointestinal. Aceasta costă între 400 și 900 lei, în funcție de clinica la care este efectuată și modul în care se realizează.

Pregătirea înaintea procedurii necesită o curățare riguroasă a intestinului cu ajutorul agenților izoosmotici, hipoosmotici și hiperosmotici.

Cel mai mare risc pe care îl posedă colonoscopia este posibilitatea de a perfora intestinul și de a răni țesuturile inflamate. Recuperarea după aceasta este rapidă, în aproximativ 24 de ore fiind apt pentru a vă relua activitățile zilnice.

Alternativele colonoscopiei sunt testul imunochimic fecal (TIF), testul ADN din scaun, testul de sânge ocult fecal pe bază de guaiac (gFOBT) și colonografia CT.

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia este o procedură diagnostică și terapeutică efectuată pentru a evalua intestinul gros, alcătuit din colon, rect și anus, precum și porțiunea distală a intestinului subțire, anume ileonul terminal.

Cum este realizată colonoscopia?

Colonoscopia este realizată prin trecerea unui osciloscop flexibil, prevăzut cu o cameră, prin intestine, pornind de la anus și până la cecum și ileonul terminal. Este o procedură endoscopică realizată în scop diagnostic, dar și terapeutic.

În trecut era folosit un osciloscop rigid dar, pentru a crește confortul pacientului, s-a introdus osciloscopul flexibil cu cameră de înaltă definiție. În același timp, au crescut și randamentele de diagnostic și de terapie al procedurii.

Colonoscopia se realizeaza sub anestezie?

Colonoscopia se realizează de obicei sub sedare conștientă, dar se poate efectua și sub anestezie generală, dacă pacientul suferă de afecțiuni medicale comorbide.

Când este scopul colonoscopiei?

Colonoscopia este folosită in diagnosticarea afecțiuniilor, cât și tratarea acestora, în unele cazuri. Poate fi utilizată în scopuri intervenționale, cum ar fi biopsia, polipectomia, tratamentul hemoragiilor din sistemul gastrointestinal, excizia corpului străin, detorsionarea volvulusului, dilatarea segmentului stenotic, plasarea stenturilor sau fulgurația tumorilor.

Aplicațiile endoscopice sunt cele mai eficiente pentru descoperirea patologiilor mucoasei gastrointestinale, fiind considerată metoda standard de aur.

Screening

O colonoscopie de screening este efectuată în scopul prevenirii cancerului colorectal și este considerată un serviciu de sănătate preventiv. Testele de screening pot depista polipii precanceroși, astfel încât aceștia să poată fi îndepărtați înainte de a se transforma în cancer și pot, de asemenea, să depisteze cancerul colorectal la timp, când tratamentul are cel mai mare randament.

Colonoscopia de screening ar trebui efectuată preventiv, începând cu vârsta de 45 de ani și apoi repetată la intervale de 7-10 ani. De asemenea, aceasta este recomandată în cazul pacienților care suferă de boli inflamatorii intestinale sau cei care au în familie antecedente de cancer colorectal sau polipi.

Diagnostic

Colonoscopia de diagnostic este efectuată atunci când pacientul suferă de anumite simptome pe care medicul trebuie să le investigheze amănunțit. Deoarece aceasta oferă o vedere mai bună a intestinului gros decât alte tipuri de teste imagistice, medicii o recomandă pentru a descoperi cauza simptomelor sau pentru a confirma suspiciunile. Uneori, doctorul poate preleva o mostră de țesut (biopsie) pentru a o examina la microscop în vederea punerii unui diagnostic.

Simptomele care necesită evaluarea cu ajutorul colonoscopiei sunt sângerările rectale inexplicabile, durerile abdominale persistente, modificări inexplicabile în obiceiurile intestinale sau pierderi în greutate aparent fără motiv.

Colonoscopia este utilizată pentru a diagnostica boli precum colitele cronice, diverticulita, ulcerele, polipii colorectali sau cancerul colorectal, ischemia intestinală sau obstrucții ale intestinului gros.

Tratament

Colonoscopia este o procedură prin care se pot trata diverse afecțiuni ale colonului, prin injecții, excizii sau laser, efectuate prin intermediul unor instrumente speciale introduse prin endoscop.

În timpul unei colonoscopii, sunt îndepărtați de obicei polipii, care sunt excrescențe anormale, pentru a fi testați cu scopul depistării cancerului, prevenindu-se în același timp dezvoltarea sau răspândirea acestuia.

Astfel, procedurile ce pot fi efectuate în timpul colonoscopiei sunt polipectomia, sigilarea rănilor, injectarea de medicamente, eliminarea blocajelor, plasarea stenturilor sau tratarea țesuturilor prin laser.

Care este costul colonoscopiei?

Costul colonoscopiei este în medie de 500 lei, dar se poate modifica în funcție de segmentul investigat, dacă este colonoscopie totală sau parțială, sau dacă sunt efectuate și tratamente în timpul acesteia.

Prețul colonoscopiei totale, în funcție de clinică și oraș, este:

Se poate face colonoscopie cu bilet de trimitere?

Da, se poate face colonoscopie cu bilet de trimitere (prin fonduri CAS) si este decontata total, în baza biletului de trimitere de la doctorul specialist sau medicul de familie.

Cum se realizeaza pregatirea pentru o colonoscopie?

Pregătirea pentru o colonoscopie presupune administrarea unor laxative care să curețe colonul, precum și scăderea cantității de fibre alimentare, limitând astfel prezența alimentelor nedigerate.

O colonoscopie este eficientă dacă intestinul a fost curățat adecvat, iar în cazul în care pregatirea pentru colonoscopie implicit si curățarea nu este corespunzătoare, colonoscopia este reprogramată sau va fi aleasă o metodă alternativă.

Pregătirea intestinului poate fi împărțită în 3 categorii: izoosmotică, hipoosmotică și hiperosmotică. Agenții izoosmotici includ preparate de polietilenglicol (PEG) de mare volum, preparate de PEG de volum redus și soluții de electrolit PEG fără sulfat (ELS).

Pregătirea intestinală poate fi administrată într-o singură doză sau într-o doză fracționată. S-a demonstrat că, în cazul dozei fracționate, calitatea este mai bună și rata de detectarea a adenomului este mult mai crescută. În mod normal, prima doză trebuie administrată cu o zi înainte de procedură, iar a doua cu 3 până la 8 ore înainte de începerea colonoscopiei.

Care sunt riscurile și contraindicațiile colonoscopiei?

Riscurile colonoscopiei sunt perforarea sau lezarea țesuturilor inflamate și friabile datorate dilatării colonului și creșterii presiunii intraluminale.

În timp ce colonoscopia este utilizată pentru a ajuta la diagnosticarea patologiilor acute sau cronice, există unele contraindicații care trebuie luate în considerare atunci când se decide efectuarea unei colonoscopii, precum:

Complicațiile din timpul colonoscopiei au fost raportate ca fiind rare, dar datele privind potențialele complicații după aceasta sunt puține.

Cele mai frecvent întâlnite sunt:

Alte complicații întâlnite sunt reacțiile alergice datorate sedativului, inclusiv probleme respiratorii sau cardiace, dureri severe în abdomen, dar și deces, deși acest risc este foarte rar.

Recuperarea după colonoscopie

Recuperarea după colonoscopie este de obicei rapidă, majoritatea pacienților reluându-și activitatea normală a doua zi. Este important ca în ziua efectuării procedurii, să vă odihniți pentru a vă recupera după sedare, timp în care trebuie să vă alimentați și hidratați corespunzător.

Simptome după colonoscopie

Simptomele după colonoscopie sunt, în general, balonarea sau greața datorate anesteziei, dar care trec în primele 2 ore. De asemenea, poate exista o sângerare rectală minoră dacă au fost îndepărtați polipi sau vă puteți confrunta cu crampe abdominale, probleme cu eliminarea gazelor sau a scaunului și cu senzația de slăbiciune, amețeală sau oboseală din cauza lipsei de nutriție.

Care sunt alternativele colonoscopiei?

Alternativele colonoscopiei includ sigmoidoscopia, mai puțin invazivă, dar și metode non-invazive, cum ar fi testarea probelor de scaun prin testul imunochimic fecal (TIF), testul ADN din scaun, testul de sânge ocult fecal pe bază de guaiac (gFOBT). O altă metodă non-invazivă este și colonografia CT. TIF este un test prin care se verifică prezența polipilor sau a cancerelor colorectale prin analiza sângelui din scaun, iar testul ADN, pe lângă sânge, testează și secțiunile anormale de ADN. Metoda gFOBT caută sângele ascuns din materiile fecale printr-o reacție chimică, iar colonografia CT utilizează un tomograf computerizat pentru a crea imagini ale rectului și colonului.

Care este diferența dintre colonoscopia virtuală și cea clasică?

Diferența dintre colonoscopia virtuală și cea clasică este că prima se bazează pe interpretarea unor imagini ale colonului și rectului create cu ajutorul unui tomograf computerizat și combinate pe un calculator pentru a produce o vedere foarte detaliată a interiorului acestor organe. Colonoscopia clasică presupune introducerea unui osciloscop în interiorul rectului pentru a vizualiza aceleași organe.

Care este diferența dintre colonoscopie și rectoscopie?

Diferența dintre colonoscopie și rectoscopie este faptul că prin rectoscopie se examinează doar anusul și rectul, în timp ce prin colonoscopie se poate vizualiza întreg colonul. La fel ca proctoscopul, colonoscopul este un tub subțire, gol, care se introduce în anus. Diferența dintre cele două este că osciloscopul folosit pentru colonoscopie este flexibil și mai lung, astfel încât să se poată vedea toate părțile colonului.

RMN abdominal sau colonoscopie?

Colonoscopia este considerată mai eficientă decât RMN-ul abdominal, prin care nu au putut fi vizualizate inflamațiile ușoare cauzate de Boala Crohn și nici cele severe cauzate de colita ulcerativă, conform studiului „Compararea colonografiei prin rezonanță magnetică cu colonoscopia convențională pentru evaluarea inflamației intestinale la pacienții cu boală inflamatorie intestinală: un studiu de fezabilitate”, realizat de A. G. Schreyer et al., în anul 2005.

În ceea ce privește folosirea celor două proceduri pentru a determina înălțimea unei tumori rectale, colonoscopia diferă de RMN considerabil. O proporție semnificativă de tumori rectale sunt clasificate endoscopic ca fiind de înălțime medie, dar joase prin RMN, conform unei analize intitulate „Comparație între RMN și colonoscopie în determinarea înălțimii tumorii în cancerul rectal”, realizată în anul 2018 de Lotte Jacobs et al.

Cine efectuează o colonoscopie?

Colonoscopia este efectuată de un gastroenterolog sau un chirurg colorectal. Ambii sunt specialiști în boli gastrointestinale și sunt calificați să investigheze, diagnosticheze și să efectueze intervenții minore în timpul colonoscopiei.

Cât durează o colonoscopie?

Colonoscopia durează aproximativ 30 minute, dacă nu este nevoie de efectuarea unor proceduri în timpul acesteia. Este nevoie de aproximativ 15 minute pentru a avansa colonoscopul până la capătul intestinului gros și de alte 15 minute pentru a-l scoate. Dacă este necesară, de exemplu, eliminarea polipilor, ar mai putea dura încă 15 minute.

Sunt colonoscopiile dureroase?

Nu, colonoscopiile nu sunt dureroase, mai ales dacă sunteți sedat, chiar și în cazul îndepărtării țesutului lezat sau a terapiei cu laser. Este posibil să resimțiți o mică presiune atunci când osciloscopul avansează în colon deoarece acesta suflă dioxid de carbon pentru a umfla colonul cu scopul de a-l vizualiza mai bine.

Care este poziția pentru colonoscopie?

Poziția pentru colonoscopie este pe partea laterală stângă (LLP). Această poziție oferă protecție pacienților sedați cu căile respiratorii neprotejate, facilitând accesul mai ușor către colon.

Se poate slăbi după colonoscopie?

Da, se poate slăbi după colonoscopie. Această pierdere în greutate se datorează, în principal, pregătirii intestinale necesare prin care se elimină destul de multă apă din organism, probabil din compartimentul extravascular.

Ce este scorul Boston?

Scorul Boston de Preparare Intestinală (BBPS) este o scală de evaluare a curățării colonului în timpul fazei de retragere a colonoscopiei, după efectuarea tuturor manevrelor de curățare. Utilizează un sistem de evaluare în 4 puncte, de la 0 la 3, aplicat fiecăruia dintre cele 3 segmente ale colonului (drept, transvers, stâng). Prin urmare, scorul maxim pentru un colon perfect curat este 9, iar scorul minim este 0, pentru un colon nepregătit.